Algés, Oeiras Lun–vin · 09:00–13:00 și 14:00–19:00 · Sâm · 09:00–14:00
WhatsApp Programați consultația
  1. Acasă
  2. Ginecoestetică
  3. Penetrare dureroasă (mușchi care se contractă)
  4. Mușchi care se contractă la penetrare

„Corpul se închide”: de ce se contractă mușchii la penetrare

„Este ca și cum ar exista un perete.” Contracția la penetrare este un reflex de protecție, nu o decizie. Aflați ce se simte, de ce se întâmplă, ce puteți face în acel moment și cum se dezvață.

Echipa LuxmedAutor
Dr. Michelle CampagnoliRevizuire clinică · OM nr. 69467
7 min de citit
Foto de capa · a do cartão do blog1200 × 800 px (3:2)
Quando existir, entra aqui e também no cartão da página do blog.
În acest articol
  1. Pe scurt
  2. Ce se simte
  3. Reflexul de protecție
  4. De ce învață corpul să se închidă
  5. Când se întâmplă de obicei
  6. Ce puteți face în acel moment
  7. Cum se dezvață
  8. Când să mergeți la consult
  9. La Clinica Luxmed
  10. Întrebări frecvente

„Este ca și cum ar exista un perete.” „Corpul se închide singur.” „Vreau, dar nu pot.” Sunt fraze pe care multe femei le folosesc pentru a descrie ce simt când încearcă penetrarea, fie cu partenerul, fie cu un tampon, fie la examenul ginecologic. Multe se simt confuze sau vinovate: dacă vor, de ce nu le lasă corpul?

Răspunsul se află într-un mecanism de protecție pe care corpul l-a învățat și care funcționează fără să ceară voie. În acest articol explicăm ce se întâmplă în acel moment, de ce se întâmplă și ce puteți face pe moment și pe termen lung.

În 30 de secunde

Trei idei de reținut.

1Un reflex, nu o decizieContracția la penetrare este involuntară: este un reflex de protecție. De obicei apare după experiențe de durere sau de frică și se întărește la fiecare încercare dureroasă.
2În acel momentAjută să vă opriți, să respirați, să nu forțați și să reveniți la etape mai ușoare.
3Poate fi dezvățatAșa cum a fost învățat, poate fi dezvățat, prin fizioterapie, expunere graduală și sprijin psihologic.
Imagem opcional · abertura1200 × 800 px
Fica por baixo do resumo, se existir uma segunda foto.

Ce se simte

Descrierile variază, dar există tipare comune:

  • senzație de „perete” sau de obstacol chiar la intrarea în vagin;
  • arsură sau durere ascuțită când se încearcă înaintarea;
  • coapsele se închid, fesele se contractă, spatele se arcuiește sau corpul se retrage fără voie;
  • respirația se blochează sau se accelerează;
  • anxietate, frică sau panică înainte de sau în timpul încercării;
  • în unele cazuri, penetrarea are loc, dar cu durere și senzație de strângere.

Multe femei pot avea excitare, dorință și chiar orgasm prin alte practici. Dificultatea este concentrată în momentul penetrării.

Reflexul de protecție

Corpul are reflexe care ne protejează fără să fie nevoie să ne gândim: închidem ochii când ceva se apropie, ne retragem mâna de pe o suprafață fierbinte. Mușchii planșeului pelvin, care înconjoară intrarea în vagin, fac și ei parte din aceste răspunsuri de apărare.

Cercetători olandezi au arătat, prin electromiografie, că mușchii planșeului pelvin se contractă atunci când femeia vede imagini amenințătoare, chiar fără legătură cu sexul, și că aceste contracții sunt mai puternice la femeile cu vaginism (van der Velde și Everaerd, 2001). Alte studii au arătat că contracția în fața penetrării este legată mai ales de frică și de dezgust, și nu de un defect al mușchilor (Borg et al., 2010). Contracția este un răspuns de apărare la o situație pe care corpul o interpretează ca fiind periculoasă.

Acest lucru explică de ce nu este suficient să vrei: partea sistemului nervos care comandă acest reflex nu răspunde la voință în același fel ca un braț sau un picior.

De ce învață corpul să se închidă

Reflexul se intensifică atunci când corpul asociază penetrarea cu pericolul. Acest lucru se poate întâmpla din cauza:

  • Experiențelor de durere. O primă relație sexuală dureroasă, infecții repetate, fisuri, o naștere dificilă, menopauza cu uscăciune vaginală.
  • Experiențelor de frică. Examene ginecologice efectuate necorespunzător, mesaje negative despre sex în educație, teama de sarcină sau de durere.
  • Ideilor greșite despre corp. Credința că vaginul este prea mic, că penetrarea va rupe țesuturile sau că trebuie să doară.
  • Experiențelor traumatice, inclusiv violența sexuală. Nu toate femeile cu această problemă au un traumatism, dar, atunci când există, acesta trebuie abordat cu grijă.

Apoi ciclul se întreține singur: anticiparea durerii duce la contracție, contracția face penetrarea dureroasă, durerea confirmă frica. Fiecare încercare forțată îi arată corpului, încă o dată, că a avut dreptate să se închidă (Lahaie et al., 2010).

Când se întâmplă de obicei

Contracția poate apărea în toate situațiile de penetrare sau doar în unele:

  • doar cu partenerul, dar nu cu tampon sau cu propriile degete;
  • doar la examenul ginecologic;
  • doar în perioadele cu mai mult stres sau după un episod de durere;
  • dintotdeauna, la orice încercare.

Acest tipar oferă indicii utile medicului. Dacă contracția apare doar într-o singură situație, frica și contextul contează mai mult. Dacă a apărut după ani fără probleme, este important să se caute o cauză nouă de durere, precum o infecție, uscăciunea vaginală sau modificări ale pielii vulvare.

Ce puteți face în acel moment

Dacă simțiți că „corpul se închide” în timpul unei încercări:

  1. Opriți-văA insista nu face decât să întărească reflexul. A vă opri nu înseamnă a eșua.
  2. Respirați adânc și lent,lăsând abdomenul să se ridice la inspirație. Acest lucru ajută planșeul pelvin să coboare și să se relaxeze.
  3. Relaxați restul corpului:maxilarul, umerii, fesele, coapsele.
  4. Reveniți la o etapă în care vă simțiți în siguranță,precum mângâierile fără penetrare.
  5. Spuneți ce simțițiDacă sunteți cu partenerul, a stabili în prealabil un semnal de oprire reduce presiunea pentru amândoi.

Pentru încercările următoare, ajută să acordați timp excitării, să folosiți lubrifiant din abundență și să alegeți poziții în care femeia controlează adâncimea și ritmul. Dar, dacă problema este frecventă, aceste măsuri rareori sunt suficiente singure.

Cum se dezvață

Deoarece reflexul a fost învățat, el poate fi dezvățat. Scopul este de a-i arăta corpului, puțin câte puțin, că penetrarea poate fi sigură. Tratamentele cu cele mai multe dovezi sunt:

  • Fizioterapia pelviană, pentru a învăța să relaxați mușchii și să recunoașteți contracția.
  • Expunerea graduală, cu propriile degete și cu dilatatoare, avansând doar atunci când fiecare pas nu mai provoacă frică.
  • Terapia cognitiv-comportamentală sau terapia sexuală, pentru a lucra asupra fricii, a gândurilor catastrofice și a anxietății.
  • Tratarea cauzelor de durere care sunt prezente.

Într-un studiu randomizat, expunerea graduală însoțită de un terapeut a permis majorității femeilor cu vaginism de-a lungul vieții să aibă relații cu penetrare (ter Kuile et al., 2013). Explicăm parcursul complet în articolul despre tratamentul vaginismului și tehnica în articolul despre dilatatoare.

Când să mergeți la consult

Programați o consultație dacă

Bifați ce se aplică în cazul dvs.

Dacă problema a reapărut după o perioadă fără dificultăți, este important să se identifice o cauză tratabilă a durerii. Cereți o evaluare rapidă dacă apar hemoragie, secreții anormale, răni sau durere intensă și constantă. În caz de îndoială, sunați la linia SNS 24 (808 24 24 24). În situație de urgență, sunați la 112.

La Clinica Luxmed

La Clinica Luxmed, prima consultație se desfășoară fără grabă și fără examen obligatoriu. Începem prin a asculta ce se întâmplă în momentul penetrării și, doar cu acordul dumneavoastră, efectuăm o evaluare adaptată pentru a exclude alte cauze de durere. De aici, stabilim împreună cu dumneavoastră un plan, în colaborare cu fizioterapia pelviană și cu sprijinul psihologic sau sexologic, atunci când este cazul.

Vorbiți cu noi

Evaluarea este o conversație, fără obligații. Spuneți-ne ce vă preocupă, iar echipa noastră vă răspunde.

info@luxmed.pt

Acest articol este informativ și nu înlocuiește evaluarea medicală. Rezultatele variază de la o persoană la alta.

Întrebări frecvente

Contracția înseamnă că am vaginism?

Poate fi, dar nu neapărat. Contracția apare și ca răspuns la alte cauze de durere, precum infecțiile sau uscăciunea vaginală. Diagnosticul se stabilește în consultație.

Este vaginul meu prea mic?

Aproape niciodată. Vaginul este elastic și se alungește odată cu excitarea. Senzația de „perete” provine, în marea majoritate a cazurilor, din contracția mușchilor, și nu din dimensiune.

Pot controla contracția doar prin forța voinței?

Nu în mod direct, deoarece este un reflex. Dar puteți învăța să o recunoașteți și să o relaxați prin exerciții, mai ales prin respirație și fizioterapie.

Este vina mea sau a partenerului meu?

Nu este vina nimănui. Este un răspuns al corpului care s-a învățat și care are tratament.

Ajută consumul de alcool sau de calmante?

Nu este recomandat. Poate reduce anxietatea pe moment, dar nu învață corpul să se relaxeze și poate duce la penetrări dureroase care întăresc frica.

Referințe științifice 6
  1. van der Velde J, Everaerd W. The relationship between involuntary pelvic floor muscle activity, muscle awareness and experienced threat in women with and without vaginismus. Behav Res Ther. 2001;39(4):395-408. Artigo
  2. Reissing ED, Binik YM, Khalifé S, Cohen D, Amsel R. Vaginal spasm, pain, and behavior: an empirical investigation of the diagnosis of vaginismus. Arch Sex Behav. 2004;33(1):5-17. Artigo
  3. Borg C, de Jong PJ, Weijmar Schultz W. Vaginismus and dyspareunia: automatic vs. deliberate disgust responsivity. J Sex Med. 2010;7(6):2149-2157. Artigo
  4. Lahaie MA, Boyer SC, Amsel R, Khalifé S, Binik YM. Vaginismus: a review of the literature on the classification/diagnosis, etiology and treatment. Womens Health (Lond). 2010;6(5):705-719. Revisão
  5. ter Kuile MM, Melles R, de Groot HE, Tuijnman-Raasveld CC, van Lankveld JJ. Therapist-aided exposure for women with lifelong vaginismus: a randomized waiting-list control trial of efficacy. J Consult Clin Psychol. 2013;81(6):1127-1136. Artigo
  6. Padoa A, McLean L, Morin M, Vandyken C. The overactive pelvic floor (OPF) and sexual dysfunction. Part 1 and Part 2. Sex Med Rev. 2021;9(1):64-89. Artigo
Scris deEchipa Luxmed
Revizuire clinicăDr. Michelle CampagnoliOM nr. 69467 · Medic cu Competență în Medicină Estetică.Vedeți profilul →

Redactare și dezvoltare: Rúben Brito · Operial Development

Programați consultația

Programați-vă consultația

Alegeți cum preferați să ne contactați. Stabilim consultația de evaluare cu Dr. Michelle Campagnoli.

Programare prin websiteConsultație de evaluareVorbiți cu asistenta noastră pe WhatsApp și cereți prețul actual al evaluării.

New Life Miraflores, Algés · Office Center, R. Santa Teresa do Menino Jesus n.º 6, 9.º C, 1495-048

Datele dumneavoastră sunt folosite numai pentru acest contact. Orice tratament depinde de o evaluare medicală prealabilă.

Solicitați o programareCompletați în mai puțin de un minut.
Specialitate
Nu este nevoie să detaliați cazul. Medicul vorbește cu dumneavoastră în timpul consultației.
Solicitare primită. Echipa noastră vă va contacta cât mai curând.
SunațiAsistentDisponibilProgramați