Când trebuie ca o pată de pe față să fie văzută mai întâi de un medic

Cea mai mare parte a petelor de pe față sunt benigne: pete solare, melasmă, urme de acnee, pistrui. De aceea este firesc să ne gândim la ele ca la o problemă estetică și să căutăm direct un tratament pentru a le deschide la culoare. Dar un mic procent nu este inofensiv, iar unele dintre cele mai periculoase leziuni ale pielii încep tocmai prin a părea „doar încă o pată”.

Acest articol nu este făcut pentru a speria. Este făcut pentru a explica cea mai importantă regulă a oricărui tratament al petelor: mai întâi diagnosticul, apoi tratamentul. Și pentru a ajuta la recunoașterea semnelor care justifică o examinare medicală înainte de orice peeling, laser sau cremă depigmentantă.

De ce fața merită o atenție specială

Fața este partea corpului care primește cel mai mult soare de-a lungul vieții. Este expusă în fiecare zi, în fiecare anotimp, la mers, la volan, pe terasă, chiar și atunci când nu „vă bronzați”. Această expunere cronică și cumulativă este principalul factor de risc pentru cele mai frecvente cancere de piele.

Potrivit Asociației Portugheze a Cancerului Cutanat, în Portugalia apar aproximativ 13 mii de cazuri noi de cancer de piele pe an, dintre care peste o mie sunt melanoame. Marea majoritate a celorlalte sunt carcinoame bazocelulare și spinocelulare, care apar mai ales în zone expuse, cu fața pe primul loc.

Vestea bună este că cancerul de piele este printre cele mai vizibile și mai tratabile atunci când este depistat devreme. În melanom, probabilitatea de vindecare depinde mai ales de grosime în momentul diagnosticului: melanoamele subțiri, detectate devreme, au un prognostic excelent. Problema este că, pe față, multe dintre aceste leziuni sunt plate, cresc lent și se confundă ușor cu pete benigne pe care persoana le are de ani de zile. Aici face diferența o privire medicală.

Leziuni care se deghizează în pată

Acestea sunt leziunile care trec cel mai des drept „pată” sau „piele uscată” pe față și care necesită diagnostic medical.

Lentigo malign: melanomul care seamănă cu o pată solară

Lentigo malign este o formă de melanom in situ (încă limitat la epidermă) care apare de obicei pe fața persoanelor de peste 50-60 de ani, cu mult soare acumulat. Este plat, brun, crește foarte lent, de-a lungul anilor, și de aceea se confundă ușor cu un lentigo solar banal. Dacă nu este tratat, poate deveni invaziv (melanom lentigo malign).

Indicii care fac să se suspecteze: o pată care se extinde, cu mai multe nuanțe de brun, zone mai închise sau cenușii, contururi neregulate sau care este clar mai mare și diferită de celelalte pete solare.

Melanomul nodular și alte melanoame

Nu toate melanoamele sunt pete plate. Melanomul nodular apare ca un mic nodul ridicat, ferm, care crește în săptămâni sau luni, uneori fără pigment (culoarea pielii sau roz). Nu respectă bine regula ABCDE și de aceea există o altă regulă pentru el (vedeți mai jos; Kelly et al., 2003).

Keratoza actinică: „pielea uscată” care nu dispare

Mici zone aspre, ca șmirghelul la atingere, roz, roșiatice sau brune, în zone foarte expuse (frunte, nas, pomeți, scalp chel, buza inferioară). Adesea se simt mai bine cu degetul decât se văd. Sunt leziuni premaligne: o mică parte poate evolua spre carcinom spinocelular. Există și forme pigmentate, care se confundă cu petele solare.

Carcinomul bazocelular: „coșul” care nu se vindecă

Este cel mai frecvent cancer de piele și apare mai ales pe față. Crește lent și rareori se răspândește, dar poate distruge țesuturile din jur dacă nu este tratat. Se prezintă astfel:

• Un mic nodul sidefiu, translucid, cu vene mici la suprafață.
• Un „coș” sau o rană care sângerează ușor, face crustă, pare că se vindecă și se redeschide.
• O pată roz și plată, ușor lucioasă, care nu dispare.
• Forme pigmentate, brune sau cenușii, mai frecvente la pielea mai închisă.

Carcinom spinocelular

Leziune aspră, cu crustă sau scuamă groasă, uneori dureroasă, care crește în săptămâni sau luni. Apare în zone expuse, pe buze și pe urechi și are un potențial mai mare de răspândire decât bazocelularul.

Alte situații care cer evaluare

• Pete care apar brusc și numeroase.
• Pete asociate cu alte simptome (oboseală, pierdere în greutate, modificări în alte zone ale pielii sau la nivelul mucoaselor).
• Pete apărute după un medicament nou.
• Pete deschise sau albe care se extind (pot corespunde vitiligo-ului sau unei infecții fungice superficiale, printre alte cauze).

Semne de alarmă: regulile care ajută

Regula ABCDE

Creată pentru a ajuta la recunoașterea melanoamelor în alunițe și pete pigmentate (Abbasi et al., 2004):

Dintre toate, E este cea mai importantă: o pată care se schimbă merită întotdeauna examinată.

Semnul „rățuștei celei urâte”

La aceeași persoană, alunițele și petele seamănă de obicei între ele. O leziune care este clar diferită de celelalte (mai închisă, mai mare, cu altă formă sau culoare) trebuie examinată, chiar dacă nu îndeplinește criteriile ABCDE (Grob și Bonerandi, 1998).

Regula EFG, pentru leziunile ridicate

Pentru nodulii care cresc repede, cum este melanomul nodular:

• Elevată
• Fermă la atingere
• Growing, adică în creștere progresivă de mai bine de o lună

Semne care nu depind de culoare

Aceste reguli ajută la decizia de a merge la medic. Nu servesc pentru a exclude un cancer: leziunile incipiente pot să nu aibă niciunul dintre aceste semne, iar multe leziuni benigne au unele dintre ele.

Cine trebuie să fie mai atent

Riscul de cancer de piele este mai mare la cei care au:

• Piele deschisă, ochi deschiși, păr roșcat sau blond, care se arde ușor și se bronzează prost.
• Multă expunere solară acumulată: muncă în aer liber, sporturi în aer liber, viață lângă mare.
• Antecedente de arsuri solare, mai ales în copilărie și adolescență.
• Folosirea solarium-urilor.
• Multe alunițe (peste 50) sau alunițe atipice.
• Istoric personal sau familial de melanom sau de alte cancere de piele.
• Vârsta peste 50 de ani.
• Imunosupresia, de exemplu la transplantați sau la cei care iau medicamente imunosupresoare.
• Multe pete solare și keratoze actinice, care sunt markeri ai daunelor solare acumulate.

Pielea mai închisă are un risc mai mic, dar nu este imună. La aceste persoane, melanoamele apar mai frecvent pe palme, tălpi și unghii și sunt adesea diagnosticate mai târziu.

De ce nu se tratează o pată înainte de diagnostic

Poate părea exces de zel. Nu este. Există trei motive concrete.

1. Tratamentul poate șterge indiciul fără a șterge boala. Laserele, lumina pulsată, peelingurile și depigmentantele acționează asupra pigmentului. Într-o pată benignă, acesta este scopul. Într-un lentigo malign sau într-un melanom, pigmentul poate dispărea la suprafață, în timp ce celulele anormale rămân prezente. Leziunea „revine” după luni, cu diagnosticul deja întârziat.

Acest lucru este documentat. Un caz publicat în Medical Journal of Australia în 2017 descrie o femeie de 56 de ani cu o pată pigmentată pe pomet, în creștere de 18 luni, tratată cu laser într-o clinică estetică, fără nicio evaluare clinică sau dermatoscopică prealabilă (Bala et al., 2017). Pigmentul a dispărut complet, dar leziunea a reapărut în cursul anului următor. Biopsia a confirmat un lentigo malign. Autorii subliniază că nu este dovedit că laserul provoacă melanom, dar că tratarea leziunilor nediagnosticate poate întârzia diagnosticul și agrava prognosticul. Serii de cazuri similare au fost descrise și în alte țări (Delker et al., 2017).

2. Tratamentul poate îngreuna diagnosticul ulterior. După un laser sau un peeling, leziunea rămâne cu modificări de cicatrizare și pigment rezidual care fac dermatoscopia și chiar analiza biopsiei mai greu de interpretat. Se vorbește chiar despre „pseudomelanom”, leziuni tratate care ajung să semene cu melanoamele fără a fi, și invers se poate întâmpla de asemenea.

3. Tratamentul poate fi cel greșit. O keratoză actinică are nevoie de tratament medical specific; un carcinom bazocelular are nevoie de chirurgie sau de altă terapie țintită. Nicio cremă depigmentantă sau niciun peeling estetic nu înlocuiește acest lucru, iar timpul pierdut contează.

De aceea, în practicile responsabile, orice tratament al petelor începe cu observarea leziunii. Dacă apar îndoieli, tratamentul estetic este suspendat până la stabilirea unui diagnostic. Vedeți cum decurge un tratament făcut corect în Peeling chimic: ce să vă așteptați în ziua procedurii, în timpul descuamării și în săptămânile următoare.

Ce se întâmplă în consultație

Multe persoane amână consultația de teama a ceea ce implică. În majoritatea cazurilor este simplă, rapidă și nedureroasă.

• Istoricul. De cât timp există pata, dacă s-a schimbat, dacă doare, face mâncărime sau sângerează; istoric de soare, arsuri, solarium; cazuri de cancer de piele în familie; medicație.
• Observarea cu ochiul liber, la lumină bună, comparând leziunea cu celelalte (medicul observă adesea și alte zone ale corpului).
• Dermatoscopia. Dermatoscopul este o lupă cu lumină proprie, așezată pe piele, care permite vizualizarea unor structuri invizibile cu ochiul liber. Îmbunătățește semnificativ capacitatea de a distinge leziunile benigne de cele maligne, în comparație cu simpla observare (Vestergaard et al., 2008). Nu doare și durează de la câteva secunde la câteva minute.
• Fotografia de urmărire, în cazul leziunilor care nu sunt suspecte, dar care merită supravegheate. Compararea imaginilor de-a lungul lunilor este una dintre cele mai eficiente modalități de a detecta schimbările.
• Biopsie, în caz de îndoială. Se îndepărtează un mic fragment sau întreaga leziune, cu anestezie locală, iar țesutul este analizat la microscop. Este singura investigație care confirmă diagnosticul în siguranță.

La final, există trei scenarii posibile: leziunea este benignă și poate fi tratată estetic dacă doriți; leziunea trebuie supravegheată și reevaluată; sau leziunea necesită biopsie ori tratament medical. În oricare dintre cazuri, plecați din consultație știind ce aveți.

În Serviciul Național de Sănătate, medicul de familie poate examina leziunea și poate face trimitere către dermatologie atunci când este necesar.

Autoexaminare și prevenție

Cum să supravegheați pielea feței acasă

• O dată pe lună, la lumină naturală bună, în fața oglinzii.
• Observați fruntea, tâmplele, pleoapele, nasul (inclusiv aripile), pomeții, buzele, bărbia, urechile (în față și în spate) și gâtul. Folosiți o oglindă de mână pentru zonele laterale.
• Treceți degetele pe piele: keratozele actinice se simt mai bine decât se văd.
• Fotografiați petele pe care doriți să le supravegheați, întotdeauna cu aceeași lumină și la aceeași distanță, și comparați din 3 în 3 luni.
• Dacă scalpul este expus (chelie), includeți-l, cu ajutorul altcuiva.

Prevenție

• Protecție solară cu spectru larg, SPF 30 sau mai mare (50 la pielea deschisă sau cu antecedente), în fiecare zi, aplicată în cantitate suficientă și reaplicată în aer liber. Vedeți Protecție solară cu culoare: cum o alegeți și cum o aplicați.
• Pălărie cu boruri largi și ochelari de soare.
• Evitați orele cu cea mai mare radiație, mai ales între 12 și 16 vara.
• Nu folosiți solarium.
• De protejat în mod special copiii.
• Consultați regulat un dermatolog dacă faceți parte dintr-un grup de risc.

La Luxmed, orice tratament al petelor începe cu observarea leziunii. Dacă o pată ridică îndoieli, nu este tratată: este îndrumată către o evaluare medicală. Abia după confirmarea naturii benigne se stabilește un plan estetic.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește o consultație medicală. Dacă aveți o leziune care s-a schimbat sau care vă îngrijorează, adresați-vă medicului de familie sau unui dermatolog.

Întrebări frecvente