De ce pierdem definiția maxilarului și a obrajilor odată cu vârsta

Priviți o fotografie de-a dumneavoastră de acum 15 sau 20 de ani. Adesea, cea mai mare diferență nu stă în riduri, ci în forma feței. Pomeții erau mai sus și mai plini, trecerea de la pleoapă la obraz era lină, iar linia maxilarului contura clar bărbia până la ureche. Odată cu timpul, fața trece de la un „triunghi inversat”, mai lat în partea de sus, către o formă mai pătrată sau de „pară”, cu mai multă greutate în partea de jos.

Mult timp, acest lucru a fost explicat doar prin „pielea care cade”. Astăzi se știe că este mult mai mult decât atât. Fața îmbătrânește în toate straturile în același timp: osul se remodelează, grăsimea își schimbă volumul și poziția, ligamentele care susțin țesuturile își pierd fermitatea, iar pielea își pierde elasticitatea. Înțelegerea acestui lucru explică de ce o cremă singură nu redefinește un maxilar și ce poate ajuta cu adevărat.

Fața în straturi: ce se schimbă în fiecare

Gândiți-vă la față ca la un cort: osul este structura, grăsimea și mușchii sunt umplutura, ligamentele sunt corzile care țin pânza, iar pielea este pânza. Odată cu vârsta, se schimbă toate piesele.

1. Osul: structura se micșorează

Scheletul feței nu este static. De-a lungul vieții adulte, unele zone pierd os (resorbție) în mod selectiv (Mendelson și Wong, 2012):

• Orbitele: se lărgesc, mai ales în partea de sus și în cea inferioară laterală, ceea ce contribuie la ochi mai adânciți și cearcăne mai marcate.
• Maxilarul superior: se retrage și pierde proiecție, reducând suportul pomeților și al bazei nasului.
• Mandibula (maxilarul inferior): un studiu cu tomografie computerizată la adulți din trei grupe de vârstă a arătat că lungimea și înălțimea mandibulei scad odată cu vârsta, la ambele sexe (Shaw et al., 2010). La femei, multe dintre aceste modificări au apărut deja între tinerețe și vârsta mijlocie; la bărbați, mai ales între vârsta mijlocie și bătrânețe.
• Pierderea dinților: accelerează mult resorbția osului mandibulei și al maxilarului, cu impact asupra conturului gurii și al bărbiei.

Cu mai puțină structură dedesubt, țesuturile moi au mai puțin sprijin. Este ca și cum ați coborî stâlpii cortului: pânza rămâne lejeră.

2. Grăsime: mai puțin volum unde era nevoie, mai mult unde nu era

Grăsimea feței este organizată în compartimente superficiale și profunde (Rohrich și Pessa, 2007). Studiile imagistice sugerează că, odată cu vârsta, unele compartimente profunde din treimea mijlocie (cele care susțin pomeții) pierd volum, în timp ce unele compartimente superficiale tind să alunece în jos (Gierloff et al., 2012). Rezultatul este o redistribuire: mai puțin volum în zonele superioare și mai multă greutate în zonele inferioare.

3. Ligamente: „corzile” devin laxe

Ligamentele de retenție sunt structuri fibroase care fixează pielea și țesuturile moi de os în puncte strategice: lângă orbită, la nivelul pometelui, de-a lungul mandibulei (Alghoul și Codner, 2013). Odată cu vârsta, zonele dintre aceste puncte de fixare devin mai laxe, în timp ce punctele de fixare rămân relativ ferme. De aceea îmbătrânirea nu este o coborâre uniformă: formează „trepte” și șanțuri tocmai la limitele acestor ligamente.

4. Mușchiul

Mușchii mimicii faciale își schimbă tonusul și forma odată cu vârsta. La nivelul gâtului, mușchiul platisma (o lamă subțire sub piele) poate deveni mai vizibil sub formă de benzi verticale și poate contribui la tragerea în jos a conturului maxilarului.

5. Piele: mai puțin elastică, mai puțin capabilă să susțină

Pielea pierde colagen și elastină odată cu vârsta și, mai ales, odată cu soarele. Devine mai subțire și mai puțin capabilă să se retragă. La femei, primii ani după menopauză aduc o pierdere mai rapidă de colagen (Brincat, 2000). O piele mai puțin elastică deasupra unui suport care a scăzut accentuează tot restul.

Obrajii: ce se întâmplă cu treimea mijlocie

Treimea mijlocie a feței (de la pleoapa inferioară până la colțul gurii) este adesea locul în care îmbătrânirea începe să se observe în contur. Pe o față tânără, pomeții formează o curbă continuă și convexă, înaltă, care se prelungește lin până la pleoapa inferioară. Chirurgii plasticieni îi spun uneori „curba în S” sau „ogee”, văzută din trei sferturi.

Odată cu vârsta:

• Pometele se aplatizează și coboară. Punctul cel mai plin al obrazului ajunge mai jos și mai aproape de nas.
• Apare șanțul cearcănului (între pleoapa inferioară și obraz), pentru că obrazul care îl umplea a coborât și a pierdut volum și pentru că un ligament susține pielea în acel punct.
• Șanțul nazogenian (de la nas la colțul gurii) devine mai adânc, pentru că volumul obrazului a coborât și se acumulează în exteriorul șanțului, în timp ce partea dinăuntru pierde suportul osos.
• Fața poate părea „mai lată în jos”, cu greutatea deplasată către zona maxilarului.

În practică, aceasta se traduce printr-o privire mai obosită și o expresie mai tristă, chiar și în repaus, și adesea este ceea ce face pe cineva să spună „arăt obosit(ă)”, fără să poată identifica motivul.

Maxilarul și gâtul: unde se pierde conturul

Linia maxilarului este una dintre trăsăturile care contribuie cel mai mult la un aspect tânăr și definit, la femei și la bărbați. Odată cu vârsta, se pierde pe mai multe căi în același timp.

Obrajii lăsați lateral („jowls”)

Țesuturile obrazului care au coborât se acumulează lângă bărbie, chiar deasupra liniei maxilarului. Deoarece un ligament fixează pielea de mandibulă în fața acestei zone, se formează o mică depresiune între bărbie și obrazul lăsat lateral (așa-numitul șanț premandibular). Conturul, care era o linie continuă, ajunge să aibă o întrerupere.

Unghiul mandibulei mai puțin definit

Cu mai puțin os, mai puțin tonus muscular și o piele cu mai puțină elasticitate, unghiul din spate, sub ureche, devine mai puțin clar. Tranziția dintre față și gât devine mai lină și mai puțin marcată.

Gâtul

• Grăsimea de sub bărbie (submentonieră), care poate exista chiar și la persoanele slabe și tinde să devină mai vizibilă odată cu vârsta.
• Benzile platismei, benzi verticale care devin vizibile când vorbiți sau contractați gâtul.
• Piele mai subțire și cu linii orizontale, adesea cu daune solare, pentru că gâtul primește rareori protecție solară.

Postura și „gâtul tehnologic”

Se discută mult dacă privitul la telefon cu capul înclinat accelerează liniile gâtului și pierderea conturului. Dovezile științifice directe sunt puține. Ceea ce este sigur este că o postură cu capul proiectat înainte face ca linia maxilarului să pară mai puțin definită în fotografii și în oglindă, independent de îmbătrânire.

Ce accelerează pierderea conturului

Surse: Guyuron et al., 2009; Brincat, 2000; Shaw et al., 2010.

O cronologie aproximativă

Fiecare persoană are ritmul ei, dar un parcurs tipic este:

• 30-40 de ani: primele modificări în treimea mijlocie, șanț al cearcănului mai vizibil, pomeți ușor mai puțin plini.
• 40-50 de ani: șanț nazogenian mai marcat, început de obraji lăsați lateral, contur al maxilarului mai puțin clar.
• De la 50 de ani în sus: pierdere a conturului mai evidentă, modificări ale gâtului, impact mai mare al pierderii osoase, mai ales la femei după menopauză.

Ce se poate face

Fiindcă problema se află pe mai multe straturi, nicio soluție unică nu rezolvă totul. Ajută să ne gândim pe trei niveluri.

1. Acasă: protejați și îmbunătățiți pielea

• Protecție solară pe față, gât și decolteu, în fiecare zi (Hughes et al., 2013). Gâtul este adesea uitat și îmbătrânește repede.
• Retinoid topic seara, și pe gât, cu adaptare progresivă (pielea gâtului este mai sensibilă).
• Hidratarea și îngrijirea barierei cutanate.
• Sănătatea orală: tratarea și înlocuirea dinților pierduți ajută la păstrarea osului maxilarelor.
• Greutate stabilă, nefumat, somn suficient.
• Postura: ridicarea ecranului la înălțimea ochilor nu întinerește, dar evită o poziție care accentuează bărbia dublă.

Ce fac aceste măsuri: îmbunătățesc calitatea, tonul și o anumită fermitate a pielii și opresc daunele solare. Ce nu fac: nu refac osul, nu redau volumul și nu repoziționează țesuturile care au coborât.

2. În cabinet: fermitatea și calitatea pielii

• Tehnologii de stimulare a colagenului (radiofrecvență, ultrasunete focalizate, printre altele): pot îmbunătăți fermitatea pielii în mod gradual și moderat, cu rezultate mai bune în lăxitatea ușoară până la moderată.
• Peelinguri și microneedling: acționează mai ales asupra texturii și a calității pielii.
• Masajul și drenajul facial: pot reduce temporar umflarea și pot da senzația unei fețe mai bine conturate, dar efectul asupra structurii nu este demonstrat.

3. Tratamente medicale: structură și volum

Pentru a reface suportul și conturul, opțiunile acționează în straturile profunde și necesită evaluare medicală:

• Umplere cu acid hialuronic în punctele de suport (pomeți, unghiul și linia maxilarului, bărbie), pentru a compensa pierderea osoasă și de volum.
• Biostimulatori injectabili, care stimulează producția de colagen pe parcursul a mai multor luni.
• Tratamente îndreptate către gât (grăsimea submentonieră, benzile platismei), în funcție de caz.
• Chirurgie (lifting facial și cervical), când există exces de piele și o coborâre importantă a țesuturilor.

O regulă utilă: mai întâi suportul, apoi suprafața. Refacerea structurii în puncte-cheie poate îmbunătăți conturul mai mult decât tratarea directă a zonei care a „căzut”.

La Luxmed, evaluarea conturului începe prin a înțelege ce straturi s-au schimbat în fața dumneavoastră. De aici propunem un plan pe etape, cu îngrijirea pielii și tratamente de fermitate în cabinet și, când este indicat, îndrumare către o evaluare medicală.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește o consultație medicală. Rezultatele oricărui tratament variază de la o persoană la alta.

Întrebări frecvente