Oboseală care nu trece: cauze frecvente, când să investigați și ce ajută

„Sunt mereu obosit(ă).” Este una dintre cele mai auzite fraze în cabinetele medicale și una dintre cele mai frecvente acuze în asistența primară. Trezirea fără energie, târârea de-a lungul zilei, ajungerea la weekend fără a reuși să vă refaceți. Pentru multe persoane, este rezultatul somnului insuficient, al stresului și al ritmului de viață. Pentru altele, este semnul unei probleme de sănătate care merită investigată.

Acest articol vă ajută să înțelegeți diferența, să știți când să mergeți la medic și ce puteți face pentru a vă recăpăta energia.

De ce sunt mereu obosit(ă)?

Oboseala are rareori o singură cauză. O analiză sistematică privind oboseala în asistența primară a arătat că cele mai frecvente cauze sunt tulburările de dispoziție, precum depresia și anxietatea, și că bolile grave, precum cancerul, sunt rare atunci când nu există alte semne de alarmă (Stadje et al., 2016). La multe persoane nu se găsește o boală specifică, iar oboseala se ameliorează cu schimbări în viața de zi cu zi.

Cauze de zi cu zi

• Somn insuficient: adulții au nevoie, în general, de 7 până la 9 ore pe noapte (Hirshkowitz et al., 2015). Multe persoane dorm mai puțin în timpul săptămânii și încearcă să compenseze în weekend, fără succes.
• Somnul de proastă calitate: ecrane până târziu, program neregulat, dormitor cald sau zgomotos, cafeină după-amiaza, alcool seara.
• Stresul cronic și suprasolicitarea: menținerea corpului în alertă timp de săptămâni consumă energie și perturbă somnul. Vedeți Corp în alertă: semnele fizice ale stresului cronic și cum să vă deconectați.
• Sedentarismul: petrecerea zilei șezând reduce condiția fizică, iar corpul obosește mai ușor.
• Alimentație neregulată: săritul peste mese, exces de zahăr și de alimente ultraprocesate, puțină apă.
• Alcoolul: perturbă calitatea somnului, chiar și atunci când ajută la adormire.
• Munca în ture și călătoriile frecvente.

Cauze medicale de luat în considerare

• Anemia și deficitul de fier: foarte frecvente la femeile de vârstă fertilă. Chiar și fără anemie, nivelurile scăzute de fier (feritină scăzută) pot cauza oboseală: într-un studiu, suplimentarea cu fier a redus oboseala la femeile cu feritină scăzută, fără anemie (Vaucher et al., 2012).
• Tiroida: hipotiroidismul cauzează oboseală, creștere în greutate, senzație de frig și piele uscată.
• Diabet: mai ales când este însoțit de sete, urinări frecvente și pierdere în greutate.
• Apneea în somn: sforăit puternic, pauze în respirație și somnolență în timpul zilei.
• Depresie și anxietate: oboseală, lipsă de interes, modificări ale somnului și ale poftei de mâncare.
• Deficit de vitamina B12 sau de vitamina D.
• Infecții recente: oboseala poate dura săptămâni după o gripă, COVID-19 sau mononucleoză.
• Medicamente: unele antihistaminice, antidepresive, anxiolitice și antihipertensive.
• Boli renale, hepatice, cardiace sau autoimune, mai puțin frecvente.
• Encefalomielita mialgică / sindromul de oboseală cronică: oboseală intensă și persistentă care se agravează după efort fizic sau mental și nu se ameliorează cu repaus. Necesită diagnostic medical și o gestionare atentă a activității (NICE, 2021).

Oboseală, somnolență sau slăbiciune?

Merită făcută distincția:

• Oboseala (fatigabilitatea): lipsă de energie fizică sau mentală.
• Somnolența: nevoie de a dormi, adormire ușoară în timpul zilei. Sugerează probleme de somn, precum apneea.
• Slăbiciune musculară: dificultate de a face efort, de a urca scările sau de a ridica obiecte. Necesită evaluare medicală.

Când să mergeți la medic

Programați o consultație la medicul de familie dacă:

La ce să vă așteptați de la consultație

Medicul va întreba când a început, cum este somnul dumneavoastră, starea de spirit, alimentația, munca, medicația și alte simptome, și va face un examen fizic. În funcție de caz, poate cere analize precum:

• Hemoleucograma (pentru anemie și infecții).
• Feritina (rezervele de fier).
• Funcția tiroidei (TSH).
• Glicemia sau hemoglobina glicată (diabet).
• Funcția renală și hepatică.
• Vitamina B12 și, eventual, vitamina D.
• Markeri ai inflamației.

În majoritatea cazurilor, analizele sunt normale, ceea ce este, de asemenea, o informație utilă: ajută să vă concentrați asupra somnului, stresului și obiceiurilor. Poate fi util să aduceți la consultație o evidență de două săptămâni cu orele de somn, nivelul de energie și evenimentele relevante.

Evitați să luați suplimente pe cont propriu (mai ales fier) înainte de a face analize: excesul de fier face și el rău și poate masca diagnosticul.

Ce ajută la recuperarea energiei

1. Protejați somnul

• Ore regulate de culcare și de trezire, chiar și în weekend.
• Obiectiv: 7 până la 9 ore pe noapte.
• Dormitor întunecat, răcoros și liniștit.
• Ecrane oprite cu 30 până la 60 de minute înainte de culcare.
• Cofeină doar dimineața și la începutul după-amiezii. Alcool cu moderație și departe de ora de culcare.
• Dacă aveți insomnie persistentă, vorbiți cu medicul dumneavoastră: terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie este tratamentul de primă linie.

2. Mișcați-vă, chiar și obosit(ă)

Pare contraintuitiv, dar o metaanaliză a 70 de studii a concluzionat că exercițiul regulat crește senzația de energie și reduce oboseala la persoanele sedentare, sănătoase sau cu boli cronice (Puetz et al., 2006). Începeți încet: plimbări de 10 până la 20 de minute, crescând treptat. Excepție importantă: la persoanele cu encefalomielită mialgică / sindrom de oboseală cronică, efortul poate agrava simptomele, iar exercițiul progresiv nu este recomandat (NICE, 2021). În acest caz, activitatea trebuie gestionată cu îndrumare medicală.

3. Gestionarea stresului și a suprasolicitării

• Identificați ce vă consumă cea mai multă energie: munca, îngrijirea altora, grijile financiare.
• Pauze scurte pe parcursul zilei.
• Activități care odihnesc cu adevărat: timp cu prietenii, natură, hobby-uri.
• Tehnici de relaxare și de respirație.
• Ajutor psihologic, dacă suprasolicitarea este persistentă sau există semne de epuizare.

4. Alimentație și hidratare

Mese regulate, cu proteine, legume, fructe și cereale integrale, și apă pe parcursul zilei. Vârfurile de zahăr și mesele foarte grele lasă de obicei mai multă oboseală după.

5. Și masajul?

Masajul reduce anxietatea și tensiunea și poate îmbunătăți calitatea somnului, conform metaanalizelor și analizelor (Moyer et al., 2004; Field, 2016). La persoanele cu oboseală asociată cu stres, tensiune musculară sau somn de proastă calitate, poate fi un bun sprijin: un moment în care corpul iese din modul de alertă, se poate elibera de tensiunea gâtului și a spatelui și se poate pregăti pentru un somn mai odihnitor.

Ceea ce masajul nu face: nu corectează o anemie, o problemă a tiroidei, o apnee în somn sau o depresie. Dacă oboseala are o cauză medicală, aceea trebuie tratată. Masajul completează, nu înlocuiește.

Pentru cei care caută mai ales să-și recapete energia, un masaj relaxant, la sfârșitul zilei sau înainte de weekend, este de obicei alegerea cea mai utilă. Vedeți Masaj relaxant sau pentru țesuturi profunde: care să alegeți.

Semne de alarmă

Mergeți la medic în scurt timp dacă oboseala este însoțită de:

Sunați la 112 în caz de durere în piept, lipsă bruscă de aer, leșin sau confuzie.

Dacă oboseala vine cu tristețe profundă, deznădejde sau gânduri că nu mai merită să trăiți, nu rămâneți singur(ă) cu ele. Vorbiți cu cineva de încredere și cereți ajutor: SNS 24 (808 24 24 24) oferă consiliere psihologică, iar în situație de pericol sunați la 112.

La Clinica Luxmed

La Clinica Luxmed, în Algés, masajele relaxante sunt gândite pentru cei care au nevoie să încetinească ritmul, să elibereze tensiunea acumulată și să se odihnească mai bine. Înainte de ședință, vorbim despre starea dumneavoastră generală și, dacă oboseala are semne care merită investigate, recomandăm să vorbiți cu medicul dumneavoastră. Masajele sunt efectuate de un maseur-terapeut.

Masajul este un complement de bunăstare și nu înlocuiește diagnosticul sau tratamentul medical. Rezultatele variază de la persoană la persoană.

Întrebări frecvente